Liderii europeni îl vor presa pe Trump cu privire la strategia Israel-Iran la reuniunea G7
0Liderii care se reunesc pentru summitul din Canada intenționează să îl constrângă pe președintele american cu privire la întreaga sa strategie privind Iranul.
Liderii europeni care se reunesc pentru un summit G7 cu Donald Trump în Munții Stâncoși canadieni intenționează să petreacă ziua de deschidere cerându-i lui Trump să își justifice încrederea că Israelul și Iranul vor încheia un acord care va însemna „pace în curând”
Pe măsură ce schimburile militare se înrăutățesc și numărul morților crește de ambele părți, liderii europeni intenționează să îl pună la punct pe președintele american cu privire la întreaga sa strategie privind Iranul, inclusiv să obțină un răspuns definitiv cu privire la faptul dacă își va folosi influența asupra prim-ministrului Israelului, Benjamin Netanyahu, pentru a cere o încetare a focului sau va lăsa războiul să își urmeze cursul, scrie The Guardian.
Remarcile în mare parte nefondate ale lui Trump cu privire la „pacea în curând” sugerează că președintele american crede în mod surprinzător că o încetare a focului este iminentă.
Acest lucru ar permite reprogramarea discuțiilor SUA cu Iranul privind programul său nuclear civil, care fuseseră stabilite pentru duminică, dar au fost anulate după ce Israelul și-a lansat atacul joi seara.
Ostilitățile dintre Israel și Iran - și potențialul lor de a bulversa economia mondială - au uzurpat, cel puțin inițial, agenda summitului G7, care ar fi trebuit să fie dominată de disputele privind războiul din Ucraina și tarifele vamale americane. În încercarea de a evita conflictul public, Canada, gazda summitului, a renunțat la ideea unui comunicat comun și dorește ca cei șapte lideri să se concentreze pe liniile de aprovizionare cu minerale critice, inteligența artificială, China și securitatea energetică. În total, 15 lideri mondiali urmează să participe la reuniunea de două zile și jumătate din Kananaskis, la sud de stațiunea canadiană Banff.
Într-un ecou apropiat al eforturilor în mare măsură nereușite ale Europei de a-l determina pe Trump să fie mai hotărât în a cere Rusiei o încetare a focului în Ucraina, liderii europeni doresc să vadă dacă Trump are un plan de dezescaladare în Iran. Până în prezent, ei au constatat că mesajele Washingtonului sunt contradictorii, reflectând probabil diviziunile din cadrul administrației.
Președintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Friedrich Merz, prim-ministrul canadian, Mark Carney, și prim-ministrul britanic, Keir Starmer, încearcă să converge către o linie comună privind Iranul, care să meargă dincolo de apelurile generale pentru detensionare și reținere. Doar Macron a mai participat la un summit G7.
În drum spre summit, care începe oficial luni, Merz a cerut să se acorde spațiu diplomației, dar a adăugat că Iranul nu poate avea arme nucleare și a îndemnat țara să înceteze bombardarea țintelor civile din Israel.
Franța, Germania și Regatul Unit, anterior implicate îndeaproape în discuțiile privind programul nuclear iranian, au fost lăsate deoparte de Trump, care a insistat să obțină un acord bilateral cu Iranul.
Europa va fi prudentă
Având atât de multe probleme presante pe ordinea de zi, Europa va fi prudentă în a decide cât capital politic să cheltuiască cu apelurile pentru o încetare a focului.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că atacurile Israelului au fost menite să saboteze diplomația și că contraatacurile Iranului vor înceta imediat ce barajul Israelului se va încheia. „Dacă agresiunea încetează, reacția noastră va înceta și ea”, a informat Araghchi diplomații străini duminică la Teheran
Teheranul a negat o afirmație cipriotă potrivit căreia i s-ar fi cerut să trimită mesaje private către SUA sau că ar fi spus intermediarilor că discuțiile care ar fi trebuit să aibă loc în Oman ar fi fost productive.
Trump, la fel ca în trecut, a suflat în ceafă lăudând ofensiva Israelului ca fiind excelentă și negând în același timp acuzațiile Iranului că SUA ar fi luat parte la atacuri - o asigurare pe care Iranul nu o consideră credibilă. El a avertizat Teheranul să nu își extindă represaliile pentru a include instalațiile sau interesele SUA.
Vorbind după o convorbire telefonică cu președintele rus, Vladimir Putin, el a declarat: „Putem ajunge cu ușurință la un acord între Iran și Israel și putem pune capăt acestui conflict sângeros”. El nu a oferit detalii, însă punctul sensibil al discuțiilor a fost dacă SUA vor permite Iranului să mențină un program intern rezidual de îmbogățire a uraniului.
Iranul a insistat că, în ciuda creșterii rapide a stocului său de uraniu puternic îmbogățit, programul său nuclear rămâne în întregime civil. Israelul susține că Iranul a avut un program secret care a reprezentat o amenințare la adresa existenței sale și ar fi fost chiar pe punctul de a oferi grupurilor teroriste acces la arme nucleare.
Acordul nuclear iranian din 2015, la care Iranul a dorit în mare parte să revină, a permis Iranului să îmbogățească la niveluri scăzute de puritate și să fie supus monitorizării.
Scapă conflictul de sub control?
Temerea Europei este că conflictul scapă rapid de sub control și că agenda guvernului israelian nu este doar de a elimina orice urmă a siturilor nucleare iraniene, ci și de a încerca să declanșeze o schimbare de regim la Teheran, inclusiv prin asasinarea nu doar a armatei, ci și a conducerii politice. Israelul a negat în mod oficial acest lucru. Sir Richard Dearlove, fostul șef al MI6, a declarat: "Cred că schimbarea regimului este în cărți. Cred că israelienii îl vor elimina pe liderul suprem dacă pot, așa cum l-au eliminat pe Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah în Beirut."
Vor exista presiuni din ce în ce mai mari asupra conducerii actuale a Iranului pentru a ajunge la concluzia că numai armele nucleare pot proteja Iranul, ceea ce va face mai probabil ca Occidentul să sprijine o încercare de a pune la cale căderea regimului teocratic.
Cu „axa de rezistență” sau strategia sa de apărare avansată în dezordine din cauza atacurilor asupra Hamas și Hezbollah și cu Israelul care se bucură de aproape impunitate pe cerul Iranului, Teheranul este dependent de stocul său de rachete și de securitatea centralei sale nucleare Fordow, îngropată adânc în munți, la nord-est de Qom.
Se încarcă comentariile...
